Muzeul de artă populară

Cladirea are o arhitectura exterioara interesanta. Colectia muzeala este usor neasteptata, neglijand mult zona Dobrogei si prezentand franturi din alte regiuni etnografice. Colectia de covoare de secol 19 de la etaj este cea mai interesanta si frumoasa. Si costumele populare din diferite regiuni etnografice sunt deosebite. E clar ca spatiul este insuficient pentru un muzeu etnografic national.

Multă muncă bună. Frumos, dar a trebuit să iau aer la luni 1545 și doamna a fost supărată când m-am întors să termin. Am cumpărat un bilet, deci care este problema H? Sunt de departe și sunt covid 19 îmi risc viața
Pentru muzeul tău obscur. Aveți un pic de respect, doamnă. Lot of good work. Beautiful but i had to get some air at 1545 Monday and the lady was upset when i returned to finish. The blonde ticket lady with office near the door. I bought a ticket so what the H is the problem? I am from far away and there is covid 19 im risking my life
For your obscure museum. Have some respect lady.

Exponate interesante. Personal amabil. Merita vazut!

Un muzeu de vazut, intr-o cladire cocheta. Masti traditionale, o colectie superba de costume populare si imagini inramate din diferite regiuni ale tarii, icoane, stergare, scoarțe, tesaturi diverse, vase de uz gospodaresc, etc. Intrarea 5 lei. Are si un magazin cu produse specifice.

18 iulie 2019. La această dată Muzeul deține o frumoasă colecție de icoane naive, majoritatea din Transilvania. De asemenea sunt foarte multe costume populare din toate zonele țării. Taxa de intrare este doar 5 lei. Există și un magazin in interior de unde se pot cumpăra icoane naive, măști populare.
Singurele două minusuri sunt lipsa aerului și faptul că imediat cum intri, doamnele muzeograf dispar de parcă ai tras cu bomba.
Aceleași defecte le poți întâlni și la Muzeul de Istorie. Dar asta să nu te dea înapoi, merită vizitat.

Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă Populară Constanța, are o istorie interesantă. În anul 1894 autoritatile, au decis că viitorul Palat Comunal să fie construit în Piața 23 Noiembrie, oborul de atunci. Arhitectul ales să se ocupe de proiect, Ion Socolescu (1856-1924) era unul dintre cei mai buni reprezentanți ai școlii românești de arhitectură modernă. Constructor a fost desemnat Ștefan Pisculici, iar pictorul și decoratorul clădirii francezul August Perrier.
La 20 noiembrie 1896, se inaugura primul Palat Administrativ al Constanței
Clădirea era mândria orașului și nu este clar dece în 1906, primarul Ion Banescu a decis să o înstrăineze. Clădirea este vânduta Direcţiei de Poştă şi Telegraf, iar primăria, este mutată provizoriu in diverse cladiri, situație ce se prelungește pînă în anul 1921,când este inaugurat noul Palat Comunal, în Piața Independenței, actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie.
Astfel primul Palat administrativ al Constanței devine sediu al Poştei şi Telefoanelor. Din fericire clădirea nu a fost afectată în timpul celor două Războaie Mondiale, iar trupele de ocupăţie au avut grijă de echipamente şi clădire. Totuşi, multe dintre elementele originare fie au dispărut, fie au fost distruse: mobilier, sticlărie, decoraţiuni, lemnărie. Forma iniţială a faţadei a suferit modificări, culorile originale au fost şterse iar structura pereţilor exteriori a început să dea semne de oboseală.
În anul 1974 se punea problema organizării la Constanța a unui muzeu de istorie a Partidului Comunist Român. Și a fost aleasă această clădire. In perspectiva acestui evenimen.s-au făcut reparațîi foarte mari, în fiecare sală, s-a creat un circuit de expoziție pentru vizitatori, un anumit circuit al sălilor, s-a făcut scara monumentală din centru, pentru că până atunci era o scară mică de acces spre etaj. . În 1975 se renunta la acest proiect, dar se hotareste amenajarea in cladire a unui muzeu de artă populară. După 1990 Direcția de Poștă și a revendicat clădirea. A urmat un lung proces, dar Poșta nu a reușit să demonstreze că această clădire i-a aparținut. S-a ajuns până la Curtea Supremă, care a dat o hotărâre definitivă și irevocabilă. În 1996 s-a emis o hotărâre de guvern care spunea că toate sediile în care Poștă își desfășoară activitatea, din comune și orașe, sunt preluate în administrare, iar sediul muzeului, deși nu mai era Poștă, apărea pe lista sediilor. A urmat un nou proces de această dată cu Guvernul României. Presa a fost cea care a sprijinit conducerea muzeului care în cele din urmă a avut câștig de cauza. Clădirea a rămas în patrimoniul muzeistic, fiind în continuare sediul Muzeului de Artă Populară.

Un muzeu pe nedrept izolat si nevizitat.La fel ca celelalte muzee le liseste promovarea si viziunea unui circuit muzeistic care ar fi usor de realizat tinind cont si de distanta foarte mica dintre muzeele din Peninsula.Pacat.Departamentul responsabil din primarie ....doarme.

Muzeul de Artă Populară este un muzeu județean din Constanța, amplasat în B-dul Tomis nr. 32. În 1975 se constituie colecția de artă populară în cadrul Muzeului de Artă Constanța, iar în 1980 capătă statut de secție. Începând din 1985 are loc o orientare a achizițiilor și spre alte zone etnografice din țară. Din 1990 este instituție cu personalitate juridică. Expoziția de bază cuprinde toate genurile artei populare repartizate pe zone etnografice, muzeul având caracter național. Clădirea muzeului datează din 1893 și este monument de arhitectură. A fost inițial primărie, apoi poștă. Colecții de artă populară din toate regiunile țării includ: ceramică, icoane pe lemn și sticlă, metal, port popular, scoarțe, țesături, textile, podoabe. Obiectele pentru uz gospodăresc din ceramică, lemn, metal se caracterizează printr-o mare bogăție tipologică. Țesăturile de interior - ștergare, fețe de masă, cearșafuri, așternuturi de pat, scoarțe, păretare, fețe de pernă (din bumbac, borangic și lână) - sunt de o mare bogăție ornamentală. Ștergarele lungi de 4 m fac parte integrantă din vechile interioare țărănești. Motivele florale, vegetale, zoomorfe, antropomorfe, alternate cu dungi de lățimi diferite creează compoziții ornamentale specifice. Țesăturile din lână pentru decor sau uz gospodăresc au compoziția ornamentală bazată pe alternarea de vărgi, cu motive geometrice alese, distribuite uniform și continuu.
Clădirea muzeului este declarată monument istoric. Clădirea muzeului datează din 1893 și este monument de arhitectură. A fost inițial primărie, apoi poștă. A fost restaurată în 1973, 1978, 1989.