Spitalul Municipal
Strada Grădiniței 5, Pașcani, România
3.9
41 recenzii
9 comentarii
6PVG+G6 Pașcani, România
Semnalează o problemă
Solicită ștergerea locaţiei
Revendică această locație
Luni: 00–24
Marți: 00–24
Mirecuri: 00–24
Joi: 00–24
Vineri: 00–24
Sâmbătă: 00–24
Duminică: 00–24
Marți: 00–24
Mirecuri: 00–24
Joi: 00–24
Vineri: 00–24
Sâmbătă: 00–24
Duminică: 00–24
O apreciere mai deosebită pentru Secţia de Chirurgie Generală (🌟🌟🌟🌟), chiar dacă nu este acoperită întreaga cazuistică medicală post-operatorie (când apar situații mai dificile pacientul este de obicei trimis la Iași).
Bunica mea a fost internată, ea fiind în vârstă și cu demență dar suficient de înțelegătoare. Nu știa să închidă telefonul după conversații, așa că am rămas adesea în telefon sa ascultam ce se întâmplă în salon, atât eu, cât și rude ale noastre. Personalul aducea mâncarea pacientelor din salon, țipau efectiv la paciente in timp ce le hrăneau, amenințau că vor fi legate daca nu sunt ascultătoare, etc.
Bunica mea nu a urinat pe ea vreodată, dar se deplasa greu. Așa că fratele meu i a dus pampers, pt a preîntâmpina diverse neplăceri. Ea nu știa să l folosească și nici corpul nu o mai ajuta sa l pună așa că l a pus cum a crezut și ea, apoi s a udat. A spus unei infirmiere că e uda de ceva timp, iar ea a început să țipe efectiv la ea și să i spună că va sta așa până va avea ea timp sa o schimbe. Plângea bunica și spunea că se va târâi pe coate sa plece căci nu e de stat acolo, toată lumea tipă. Am zis că o vom lua luni, fiind vineri conversația. Intre timp, ea fiind dementă, a încercat să meargă la baie, a ajuns până la ușă salonului, a căzut. La patul ei s au adunat toate cadrele medicale, amenințând o că o leagă daca se mai ridica din pat. În telefon era vecina noastră care plângea când asculta. Bunica s a speriat, văzând atât de multă lume care țipă la ea langa pat, amenințată cu legatul a făcut atac de panica. Spunea și ea, săracă, că are băiat polițist și că va veni și vor vedea ei ce vor păți că se poarta așa cu ea, deși băiatul e mort de cancer din vara trecuta. Au intubat o și a murit, ca un șoarece prăjit de viu. Dacă nu auzeam cum vorbeau infirmiele sau asistentele, care hrăneau pacientele, poate as fi zis că așa a fost sa fie. Dar dincolo de moartea bunicii, care a fost ca Mara din roman de puternică și destoinică, aceste persoane nu au ce căuta în sistemul medical.
Au salarii uriașe, plătite de noi toți, așa cum au cerut. Și totuși se comportă mai urat decât în vremea împușcatului.
Asistenta sunt și eu, nu am îndrăznit în viața mea sa ridic tonul la un pacient, știind că eu sunt in slujba lui. Iar când durerea lui mă va lăsa imuna, voi pleca acasă și mă voi apuca de alta activitate. Aceste ființe sunt josnice și nu pot decât să le doresc sa moară la fel. După bunica mea, au mai ajuns câteva persoane la acest spital, nu a ieșit vie niciuna.
Sanatate tuturor!
FELICITARI